Noi, cei din linia intai

Regia
Sergiu Nicolaescu
Cu
Anda Onesa, George Alexandru
Gen film
Război
Durata
156 minute
Premiera in Romania
1985Film in doua serii, care urmareste dramaticele momente prin care au trecut batalioanele Armatei Romane care s-au aflat in linia intai in ultimele faze ale celui de-al doilea Razboi Mondial. Personajele filmului intruchipeaza oameni normali care, pusi in situatii limita in fata linilor inamice, devin adevarati eroi.

Mircea

Regia
Sergiu Nicolaescu
Cu
Sergiu Nicolaescu, Adrian Pintea, Şerban Ionescu
Gen film
Acţiune
Dramă
Istoric
Război
Durata
137 minute
Premiera in Romania
1988
În 1393 Imperiul Otoman încercă să cucerească toată lumea cunoscută acelor timpuri. În drumul lor nu a mai rămas decât micul principat al Valahiei, condus de marele domnitor Mircea cel Bătrân. Ani de zile acesta a luptat atât împotriva turcilor cât şi a altor năvălitori, menţinând independenţa ţării sale. Ajuns în amurgul vieţii, Mircea nu are de lăsat urmaşilor decât o singură moştenire : Libertatea! Şi pentru asigurarea acesteia, el trebuie să treacă de înfruntarea finală cu turcii...

Castelul condamnatilor

Regia
Mihai Iacob
Cu
Peter Paulhoffer, Victor Rebengiuc
Gen film
Aventuri
Dramă
Război
Durata
95 minute
Premiera in Romania
1970
9 Mai 1945. Trupele germane au capitulat, pacea a revenit pe bătrânul continent după mai bine de 5 ani de război. Rămase izolate în toată Europa, grupuri răzleţe de soldaţi germani refuză însă să capituleze. Mai ales cele aflate în partea estică a continentului şi care preferă să lupte până la capăt ca alternativă la prizonieratul sovietic. Izolat undeva în munţii Cehoslovaciei, Generalul Schörder are însă şi o misiune. Staţia radio aflată sub comanda lui coordonează alte câteva staţii şi îndeamnă armata germană la respingerea armistiţiului şi continuarea luptei. Căpitanul Vasiliu primeşte ordin ca, împreună cu unitatea sa de vânători de munte, să lichideze acest ultim cuib de rezistenţă. Lucru deloc uşor, pentru că Schörder s-a baricadat într-un vechi castel, poziţionat strategic pe un ţanc muntos.

Am fost saisprezece

Regia
George Cornea
Cu
Ion Caramitru, Sebastian Papaiani
Gen film
Dramă
Război
Durata
81 minute
Premiera in Romania
1980
Un grup de ofiteri si soldati romani apara cu pretul vietii un grup nodal din Budapesta, aflat in drumul hitleristilor, in drumul lor spre Muntii Tatra. Pe masura ce batalionul e decimat, ca in cantecelul cu cei zece negri mititei, supravietuitorii rememoreza cele mai importante momente.

Ecaterina Teodoroiu

Regia
Dinu Cocea
Cu
Stela Furcovici, Ion Lupu
Gen film
Dramă / Război
Durata
107 minute
Premiera in Romania
1978


La inceputul primului razboi mondial, o tanara invatatoare din Targu Jiu se inroleaza voluntar ca infirmiera de companie. Dupa moartea fratelui sau, obtine permisiunea de a pleca pe front. Satisfactiile si durerile se succed in contextul situatiilor dramatice de pe front, agravate in iarna anului 1917 de epidemia de tifos exantematic, iar eroina ajunge la Marasesti in fata mitralierelor inamice.

Duios Anastasia trecea

Regia
Alexandru Tatos
Cu
Anda Onesa, Amza Pellea
Gen film
Dramă
Război
Durata
95 minute
Premiera in Romania
1979


Vara anului 1944: într-un sat pe malul Dunării, la graniţa cu Iugoslavia, ecourile războiului abia dacă se aud. Dar dincolo de aparenta linişte, lupta partizanilor români şi iugoslavi împotriva armatelor hitleriste este pe viaţă şi pe moarte. Orice partizan prins trebuie omorât, iar cadavrul sau trebuie să zacă neîngropat pe uliţă drept exemplu. Primarul satului veghează ca această dispoziţie dată de nemţi să nu fie încălcată. Tânără învăţătoare Anastasia ştie că mai presus de orice se află datina şi că mortul trebuie îngropat creştineşte, chiar dacă pentru asta ea trebuie să plătească cu viaţă. "M-a interesat mai ales problema Puterii: a puterii totalitare care se instaurează şi datorită laşităţii/complicităţii celor care o vor suporta." (Alexandru Tatos).

Padurea spanzuratilor

Regia:
Liviu Ciulei
Cu:
Liviu Ciulei, Ştefan Ciubotăraşu, Victor Rebengiuc
Gen film:
Dramă / Război
Durata:
158 minute


În timpul primului război mondial, Apostol Bologa (Victor Rebengiuc), un tânăr însufleţit de aventuri romantice, se înrolează voluntar pe front, pentru a-i dovedi dragostea logodnicei sale, Marta (Mariana Mihuţ), că şi el este capabil să rivalizeze cu ulanii maghiari, după care aleasa inimii sale se dădea în vânt. Pe frontul din Galiţia, el se acoperă de bravură, fiind decorat şi avansat la gradul de locotenent. Este cooptat apoi de Curtea marţiala, unde îl condamnă, cu toată covingerea, la moarte prin spânzurare, pe sublocotenentul ceh Svoboda (Valeriu Arnăutu). După execuţie, află de la noul comandant de companie, căpitanul Klapka (Liviu Ciulei), motivele pentru care Svoboda încercase să dezerteze. Din acest moment începe să aibă mustrări de conştiinţă, iar încercarea de a găsi noi argumente şi justificări îi sporeşte neliniştea şi obsesia vinovăţiei devine chinuitoare. Aflând apoi că regimentul său va fi trimis pe frontul românesc, se hotăraşte să dezerteze, este rănit şi internat în spital. Îndragostit de unguroaica Ilona (Ana Szeles), fiica groparului Vidor (Laszlo Kiss), în casa căruia este încărtiruit, Bologa rupe în timpul concediului de convalescenţă logodna cu Marta. La scurt timp după reîntoarcerea la unitate, este chemat din nou la Curtea marţială. Acum urmau să fie judecaţi nişte ţărani, consideraţi spioni fiindcă se duceau să-şi muncească ogoarele peste liniile interzise convenţional de armata austro-ungară. Bologa nu mai poate suporta gândul de a fi complice la condamnarea unor oameni nevinovaţi şi hotărăşte să dezerteze. Este prins, condamnat şi spânzurat.
Filmul este ecranizarea romanului lui Liviu Rebreanu, primul roman psihologic din literatura română, care a fost inspirat dintr-o întâmplare reală, respectiv povestea lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului şi subofiţer în armata austro-ungară, care a fost spânzurat la Ghimeş pe data de 14 mai 1917 când încerca să dezerteze pe frontul românesc. Iniţial, pentru rolul lui Apostol Bologa a fost distribuit Şerban Cantacuzino, care a filmat câteva cadre. S-a decis însă înlocuirea lui cu Victor Rebengiuc.
Filmul este considerat un moment de vârf al cinematografiei româneşti, reprezentând şi apogeul scurtei experienţe regizorale filmice a lui Liviu Ciulei. Filmul a fost distins cu premiul de regie la Festivalul de la Cannes, 1965.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Tanarul industrias Tudor Gheorghiu (Vladimir Gaitan) isi aminteste, obsedat de gelozie, povestea de dragoste dintre el si sotia sa Lena (Joanna Pacula) petrecuta inainte de plecarea sa in razboi. Crezand ca aceasta urma sa se intalneasca cu amantul, el paraseste comanda subunitatii sale pentru a o prinde. Insa, lipsa lui de pe front conduce la decimarea subunitatii ramasa fara comandant. Pentru acest lucru este condamnat la moarte in fata plutonului de executie.
Ecranizare-adaptare a romanului lui Camil Petrescu, "Ultima noapte de dragoste. Intaia noapte de razboi". Desi nu urmareste cu maxima fidelitate firul narativ petrescian, filmul reuseste sa redea pasiunea si zbuciumul celor doi protagonisti a caror dragoste este intrerupta brutal de inceperea primului razboi mondial. Crearea fundalului social instabil al acelor vremuri de restriste este realizata cu multa iscusinta. Joanna Pacula si Vladimir Gaitan reusesc doua roluri memorabile.


"In 1965, dupa succesele internationale pe care le avusesem cu scurt metrajele realizate la Studioul Sahia, am fost chemat la directorul general al Studioului Bucuresti, domnul Paul Cornea - un tip de intelectual trecut de partea comunistilor din convingere. Mi-a spus ca are incredere in talentul meu si m-a intrebat ce film as vrea sa fac. Film de fictiune, bineinteles. Am spus "Ultima noapte...", Camil Petrescu. El mi-a propus sa fac "Patul lui Procust". In 1965 sa-ti inchipui ca ai putea ecraniza un astfel de roman, era cel putin o prostie sau isi batea joc de mine. In 1979 situatia era alta. De domnul Cornea nu-si mai amintea nimeni, iar ministrul de atunci nu prea stia despre ce este vorba. Dovada este ca in acelasi an, eu si Mircea Veroiu faceam cate un film-adaptare a aceluiasi roman. I-am garantat ministrului, desi nu vorbisem cu Mircea, ca cele doua filme nu vor semana. Astfel s-au nascut, in acelasi an, "Oglinzi paralele" si "Ultima noapte de dragoste". Fata de roman am facut multe si importante schimbari. La scenariu am fost ajutat, neoficial, de prietenul meu Titus Popovici. Inainte de inceperea filmarilor, am fost dat in judecata de Uniunea Scriitorilor, unde fusesem reclamat de fiul lui Camil Petrescu. Asa am ajuns, pentru prima data ca reclamat, pe scarile tribunalului. Mi se imputau niste secvente excelente, scrise chiar de Titus (!?). Fiul scriitorului a venit la mine si pana la urma ne-am inteles. Sustinea ca a fost sfatuit chiar de Titus sa ma dea in judecata (!?), ceea ce m-a uimit. Asa erau vremurile" (Sergiu Nicolaescu).